Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii
cere Guvernului sa nu distruga investiţiile
şi companiile din construcţii.

     „În momentul în care tai aceste investiţii, tai producţie, tai buget. Unele costuri trebuie reduse, dar în niciun caz investiţiile. Trebuie găsite finanţări pentru investiţii pentru ca ele să continue. Chiar dacă continuă într-un ritm mai lent, ele trebuie să meargă înainte.”
     Sectorul construcţiilor traversează o perioadă dificilă, iar măsurile anunţate de Guvernul Bolojan nu fac decât să îngreuneze activitatea acestui domeniu, unul dintre cele mai importante din economia ţării, susţin patronatele din acest sector. Reprezentanţii companiilor din construcţii cer guvernului să găsească soluţii prin care să susţină în continuare investiţiile în acest sector.
     „Nu se poate ieşi dintr-o perioadă economică grea decât producând buget prin investiţii şi printr-o producţie cât mai mare. În momentul în care tai aceste investiţii, tai producţie, tai buget. Unele costuri trebuie într-adevăr reduse, dar în niciun caz investiţiile. Trebuie găsite finanţări pentru investiţii pentru ca ele să continue. Chiar dacă continuă într-un ritm mai lent, trebuie să meargă înainte. Una dintre priorităţile guvernului şi a tuturor autorităţilor locale trebuie să fie găsirea de finanţări pentru aceste investiţii. Acesta este strigătul companiilor din construcţii: nu distrugeţi investiţiile şi companiile din construcţii”, a spus Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), în timpul unei conferinţe de presă.

Românii se împrumută din ce în ce mai mult pentru
a-şi cumpăra o locuinţă

     Aproximativ 50.000 de credite ipotecare au fost contractate de români în prima jumătate a lui 2025, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Împrumuturile s-au ridicat la 3.2 miliarde de euro, înregistrând o creştere de 60% faţă de anul trecut.
     Conform datelor oferite de Banca Naţională a României, creditele ipotecare acordate la nivel naţional au ajuns la 5,56 miliarde de euro în primele şase luni din 2025, incluzând şi refinanţările, fiind astfel o creştere de 26% faţă de anul precedent.
     La finalul semestrului întâi, în totalitate, soldul creditelor ipotecare era de 22.7 miliarde de euro, în creştere cu 5.5% faţă de anul trecut.
     Prima jumătate a anului - în special perioada trimestrului al doilea - a fost excepţională pentru piaţa ipotecară – şi asta într-un context în care 2025 a debutat foarte lent, într-o stare de incertitudine, tensiune politică şi numeroase estimări negative. Se estimează că a doua jumătate a anului va fi la fel de bună, 2025 având toate premisele pentru a fi un an record pentru piaţa ipotecară din România.
     Valoarea medie a unui credit ipotecar nou a fost de 64.000 de euro, faţă de 62.000 de euro anul trecut, iar venitul mediu al unei familii care a accesat un astfel de împrumut a fost de 2.500 de euro.
Conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, numărul caselor şi apartamentelor vândute la nivel naţional a scăzut cu 3,5% în S1 2025 faţă de aceeaşi perioadă din 2024.

Salariul net in constructii s-a mentinut in ianuarie 2025
la nivelul din urma cu un an

     Multe dintre firmele de construcții au făcut un efort financiar și au majorat în ianuarie salariile brute ale angajaților pentru ca salariul net al acestora să nu fie diminuat în urma eliminării integrale a facilăților fiscale pentru salariații din acest sector de activitate.
     Totuși, rămâne de văzut dacă firmelor vor putea acorda salarii brute majorate și muncitorilor pe care, de regulă, îi angajează din primăvară pentru lucrările pe care le au de executat în acest an.
     Caracterul oarecum sezonier al lucrărilor de construcții face să crească și cererea și nivelul de salarizare, începând cu jumătatea lunii februarie sau din martie, dacă vremea permite reluarea lucrărilor.
     În ianuarie, potrivit INS, salariul mediu brut în sectorul construcțiilor a fost de 7.530 lei, mai mare cu 13% față de aceeași lună de anul trecut.
     Creșterea este superioară celei a salariului mediu brut la nivelul întregii economii (12%).
     În ceea ce privește salariul net în construcții, în ianuarie acesta a fost de 4.487 lei, variația fiind de 0% față de ianuarie anul trecut.
     Stagnarea salariului net în construcții s-a produs în condițiile în care la nivelul întregii economii salariul mediu net a crescut cu 10%, până la 5328 lei.
     Situația este de natură să scadă atractivitatea locurilor de muncă din sectorul construcțiilor.

          În ianuarie 2025 față de decembrie 2024
     În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri.
     De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net din luna ianuarie față de decembrie au fost determinate de aplicarea prevederilor legale prin care s-au eliminat facilitățile fiscale acordate anterior în anumite activităţi economice, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte), cât și de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.
     La nivelul întregii economii câştigul salarial mediu brut a fost 8.910 lei, cu 341 lei (-3,7%) mai mic decât în luna decembrie 2024.
     Câştigul salarial mediu net a fost 5.328 lei, în scădere cu 317 lei (-5,6%) față de luna decembrie 2024.
     Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost:
– Activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii – 15%;
– Transporturi aeriene – 6,5%;
– Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 5,2%.
     Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost la:
– Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii – 21,5%;
– Tipărire şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor – 20%;
– Tranzacţii imobiliare – 19,6%;
– Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale – 19,1%;

          Sectorul bugetar
     În sectorul bugetar, câştigul salarial mediu net a înregistrat uşoare creşteri comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+1,5), respectiv în învăţământ (+0,6%).
     În administraţia publică, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-0,8%).
     Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 104,5% în luna ianuarie 2025 față de luna ianuarie 2024.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 93,5% în luna ianuarie 2025 față de luna decembrie 2024.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 250,4%, cu 17,3 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna decembrie 2024.

PONDERE MICĂ, DE 8,5%, DIN TOTALUL
CIFREI DE AFACERI ÎNREGISTRATĂ ÎN 2023
DE ÎNTREPRINDERILE DIN CONSTRUCȚII

     Întreprinderile din construcții dețin o pondere mică, de 8,5%, din totalul cifrei de afaceri înregistrată anul trecut, pe sectoare de activitate, arată cele mai recente date provizorii date publicității de Institutul Național de Statistică.
     Analiza structurală, pentru 2023, arată că, cifra de afaceri totală înregistrată anul trecut de firmele ce activează în domeniul construcțiilor a fost de 220.587 milioane lei.
     Potrivit INS, în perioada menționată figurau pe piața construcțiilor 82.492 întreprinderi, cu un număr mediu de 484.032 salariați.
     Analiza mai evidențiază că, per total, numărul de întreprinderi a crescut cu 5,8%, în 2023, comparativ cu anul anterior.
     La finalul anului trecut, sectorul industrie însuma 63.112 întreprinderi, respectiv 9,3% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piață).
     Cea mai mare pondere a fost deţinută de întreprinderile active din cadrul sectorului servicii de piață, respectiv 52%.
     Anul trecut, și numărul mediu de salariaţi a fost mai mare, cu 2,9% faţă de anul precedent.
     Întreprinderile din sectorul servicii de piață au deţinut cea mai mare pondere în ceea ce priveşte nr. mediu de salariaţi (39,1%), urmate de cele din industrie (29%).
     Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 20 salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 5 salariaţi.
     Structura investiţiilor brute în cadrul sectoarelor de activitate economică se pre-zintă astfel: industrie 36,5%, servicii de piață 31%, construcții 18,8% și comerț 13,7%.
     În ceea ce priveşte structura cifrei de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile cu activitate principală de comerţ (40,4%), întreprinderile din construcţii deţinând doar 8,5% din totalul cifrei de afaceri.
     Rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat valori pozitive (profit) în toate cele patru sectoare de activitate economică, serviciile de piață și comerțul înregistrând 57,8% din valoarea rezultatului brut.
     Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obţinută în 2023, în proporţie de 37,4% în servicii de piață, 29,6% în industrie, 21,5% în comerţ și 11,5% în construcţii.

CÂT DE MARI SUNT SALARIILE DIN CONSTRUCŢII

          Peste 11.000 de joburi au fost postate de angajatorii din construcții de la începutul anului și până acum, acesta fiind al șaselea cel mai activ angajator din economie. Este domeniul care plătește cel mai bine, media salarială netă în industrie fiind de 5.000 de lei pe lună.
          Nevoia de candidați pentru sectorul construcțiilor este mare pe tot parcursul anului, însă în sezonul cald crește odată cu numărul proiectelor, dar și pe fondul faptului că vedem mai mulți muncitori care pleacă la muncă în străinătate. Este, chiar și în afara acestui aspect, un domeniu cu o rată mare de fluctuație, astfel încât angajatorii au nevoie să recruteze permanent. Tocmai de aceea sunt și printre cei care apelează cel mai des la soluția importului de personal din Asia.
         Cu o medie salarială netă de 5.000 de lei, cei care lucrează în construcții sunt plătiți la un nivel similar cu angajații din inginerie, petrol / gaze sau crewing / casino și peste cei din domenii precum financiar, administrativ / logistică, producție, auto sau resurse umane. Cele mai mari medii salariale din industrie au fost înregistrate pentru pozițiile de diriginte de șantier (6.600 de lei net), inginer de instalații (6.000 de lei), inginer proiectant (6.000 de lei), inginer construcții (6.000 de lei), inginer electrician (5.500 de lei), specialist achiziții (5.200 de lei) sau proiectant de instalații (5.200 de lei).
          Cele mai mici salarii, pe de altă parte, au reieșit din datele introduse de cei care lucrează pe următoarele poziții: sudor (4.000 de lei), tehnician (4.000 de lei) instalator (4.100 de lei), contabil primar (4.500 de lei), reprezentant tehnic (4.500 de lei). Un muncitor în construcții câștigă în medie 4.300 de lei, iar un lăcătuș 4.400. Acești indicatori reprezintă medii nete, la nivel național, pentru toate județele și nivelurile de experiență.

Protest în fata Ministerului de Interne ca urmare a
insuccesului în procesul de negociere, a demnitarilor acestui minister, pentru aderarea României la spatiul Schengen.
https://fb.watch/hlV_25-u-A/

Protest în fata Ambasadei Austriei

Maestrul Dan Puric, invitat la reuniunea partidului ARCA: „Când unui om îi iei legătura cu Dumnezeu, atunci îl înrobesti”

     Actorul si regizorul Dan Puric a fost invitat la reuniunea partidului ARCA, ocazie cu care a transmis un mesaj despre deschiderea usii tinerei generatii spre suveranism în gândire si fapte. Actorul consideră că libertatea individului trebuie să fie în strânsă legătură cu Dumnezeu si că libertatea de gen „fac ce vreau” este a Satanei.

Click aici pentru tot articolul

Conferintă DAN PURIC - Libertatea de a fi român